Știe cineva… Știu că poate nu-i corect să pun această întrebare. Știe cineva care este legătura dintre Ieremia 23 și Ieremia 33? Este ceva care apare în ambele capitole, care nu apare niciunde altundeva în Biblie. Bine, am știut că nu-i corect să pun această întrebare. După ziua de azi, veți ști care este legătura. Haideți să citim ambele pasaje.
Ieremia capitolul 23, versetul 1. „«Vai de păstorii care nimicesc și risipesc turma pășunii Mele», zice Domnul. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: «Pentru că Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit și nu v-ați îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre», zice Domnul. «Și Eu Însumi voi strânge rămășița oilor Mele din toate țările în care le-am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor și vor crește și se vor înmulți. Voi pune peste ele păstori care le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază și nu va mai lipsi niciuna din ele», zice Domnul.” Acum urmează: „«Iată vin zile», zice Domnul, «când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune și va face dreptate și judecată în țară. În vremea Lui, Iuda va fi mântuit și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i-L vor da: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’!»”
Acum deschideți la Ieremia 33. Ieremia 33. Aici, ca în capitolul 23, avem ceva care apare doar în aceste două locuri. Versetul 14: „«Iată, vin zile», zice Domnul, «când voi împlini cuvântul cel bun pe care l-am spus despre casa lui Israel și despre casa lui Iuda. În zilele acelea și în vremurile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă neprihănită, care va înfăptui dreptatea și judecata în țară. În zilele acelea, Iuda va fi mântuit și Ierusalimul va locui în liniște.»” Și aici apare din nou: „«Și iată cum Îl vor numi:»” Versiunea ESV spune: „o vor numi”, pentru că se referă la Odraslă – „o Odraslă neprihnănită”. Cred că versiunea KJV spune: „Îl vor numi”. Deci iată cum vor numi această Odraslă neprihănită: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’.
Acum, în original, sunt trei cuvinte acolo: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’. Acum, știu părerile erudiților din ziua de azi, ‘Iehova’ nu prea este o pronuncție acceptată a Tetragramatonului. De obicei se pronunță ‘Iahve’. Dar a fost o vreme când se folosea Iehova. Iehova-Rafa – știe cineva ce înseamnă? Vindecătorul. Sau Iehova-Ire? Dumnezeu care poartă de grijă. Iehova-Nisi? Domnul este steagul meu. Un steag al victoriei. Cine știe ce înseamnă acesta din textul nostru? M’Cheyne a scris o poezie, probabil a fost chiar un cântec: „Iehova-Tsidkenu” Iehova-Tsidkenu – Domnul, Neprihănirea noastră. ‘Iehova’, acesta este numele Lui. Da, acela e. Așa se va numi Odrasla. Priviți, citiți pentru voi înșivă. Cine este Isus? Acesta e numele Lui. Acesta e titlul Lui. Cine este El? El este Iehova. El este Cel Atotputernic. El este Cel Veșnic. Puteți vedea asta acolo. Cuvintele nu înseamnă nimic, Scriptura nu înseamnă nimic dacă nu credem cine este El: El este Dumnezeul Atotputernic.
„«Iată vin zile», zice Domnul, «când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune.»” Credeți că El domnește acum? Credeți că Și-a luat tronul și s-a așezat? Sper că credeți. S-a așezat la dreapta Măririi și înfăptuiește dreptatea. O, este un loc unde scrie că El înfăptuiește dreptatea pentru Neamuri. „Va face judecată în țară. În vremea Lui, Iuda va fi mântuit și Israel va avea liniște. Și iată Numele pe care i-L vor da: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’!”
El care nu are unde-Și odihni capul. El care a fost persecutat și disprețuit și scuipat și i S-a smuls barba. Acesta nu este altul decât Marele Iehova. Marele Iahve. Acesta este Cel veșnic. Cel care S-a plecat acolo în grădină și sudoarea I se făcea ca niște stropi de sânge. Acesta este Cel care a strigat: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” Acesta este Dumnezeul Atotputernic. Cum se poate? Există mistere cu privire la cest lucru. „Dumnezeu i-a spus lui Dumnezeu” – citim texte de genul acesta. Acesta este numele.
Și, fraților, „În vremea Lui, Iuda va fi mântuit și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i-L vor da [acestei Odrasle]: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’!” Și, nu-i așa că de aici, din acest titlu, iese în evidență cea mai prețioasă doctrină? Domnul, Neprihănirea noastră. Realizați că este o doctrină acolo? Doctrina Capului nostru federal, Neprihănirea noastră. Îl vedeți în acest fel când ne gândim la El? Și ne vom aminti de El chiar acum. Iehova-Tsidkenu. El este Acela care stă pe tron. El este Domnul, Neprihănirea noastră. O, simțiți acest lucru? Pavel, îndrăgostit de aceasta, a spus că prin ascultarea unui singur om, cei mulți sunt făcuți neprihăniți. Aceasta este gloria.
Fraților, aș spune doar următorul lucru: haideți să Îl numim cu acest nume. Domnul, Neprihănirea noastră. Dacă acesta este numele Lui, atunci haideți să Îl numim cu acest nume măreț. Haideți, spuneți. Acesta e numele Lui. Domnul, Neprihănirea mea. Ne gândim acum la pomenirea Domnului. Puteți împărți elementele Cinei, fraților. Domnul, Neprihănirea mea. Tu care ești aici și te lupți cu siguranța mântuirii, poți spune asta? Domnul, Neprihănirea mea. Acesta este numele Lui. Ai avut o săptămână grea, stai acolo sub povara păcatului. Spune acest lucru: „Domnul, Neprihănirea mea.” Poate că n-o poți spune cu îndrăzneală. Poate e doar o șoaptă. Poate doar atât iese de pe buzele tale. Poți să spui acest lucru? Ascultă: Domnul, Neprihănirea mea. Cei care cred în aceasta nu vor fi niciodată dați de rușine. Nu vor fi niciodată blestemați. Nu vor fi niciodată dați afară. Domnul, Neprihănirea mea. Ai eșuat lamentabil? Ai avut dificultăți? El a trăit să împlinească toată dreptatea. Da, El a murit. A murit să plătească pentru păcatele noastre. Dar a trăit să împlinească toată dreptatea. Domnul, Neprihănirea mea.
Frați și surori, știți ceva? Puteți sta la piciorul… Puteți sta la piciorul Muntelui Sinai. Știți ce spune acea Lege? Împlinește-mă! Împlinește-mă și vei trăi. Vă amintiți fulgerele și tunetele? Vă amintiți că nici măcar vreuna din vitele lor nu avea voie să se apropie să atingă poalele acelui munte? Acel munte era înconjurat de tunete, era un loc de temut. Tu poți merge acolo acum, poți sta la poalele Muntelui Sinai, cu cele 10 porunci bubuitoare și tunătoare ale lui. Și știți ce? Știți ce putem spune, fraților, în lumina tuturor acelor legi? Luați toate cele 613 legi mozaice. Luați a-L iubi pe Dumnezeu cu toată inima, mintea, sufletul și puterea, și a-l iubi pe aproapele nostru ca pe noi înșine. Fraților, gloria este aceasta: în lumina tuturor acestora, nu stau înaintea lui Dumnezeu pe acea bază. Mă pot duce la poalele Sinaiului și să spun: Domnul este Neprihănirea MEA. El este AL MEU. O, fraților, aveți nevoie de aceasta. Aceasta este esența Evangheliei.
Fraților, trebuie să cunoașteți acest lucru. Asta nu poate fi doar în teorie, ceva ce citești pe paginile unei teologii sistematice. Creștinismul nostru trebuie să fie experiențial. Trebuie să poți să cunoști acest lucru. Fie că poți să spui cu îndrăzneală sau să cânți și să proclami în gura mare: Domnul este neprihănirea mea! Sau dacă simți că abia te poți târî, simți că ai suferit înfrângere. Am auzit cu toții în această dimineață: „Dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri”. Uneori asta sună atât de familiar. Îți vine să spui, „Doamne, pleacă de la mine căci sunt un om păcătos.” Dar știi ce? La urma urmei, acesta este adevărul pe baza căruia poți trăi. Acesta este adevărul pe care îl poți consuma, pe care îl poți crede. Care este? O, fraților, sper că aveți o încredințare fermă: Domnul este neprihănirea mea!
„Iehova-Tsidkenu” Ascultați aceste versuri scrise de Robert Murray M’Cheyne. El a trăit în anii 1813 – 1843. Da, puteți calcula. Avea 30 de ani când a murit. El a scris:
„Am fost cândva străin de har și de Dumnezeu,
Nu îmi știam pericolul și nu îmi simțeam povara;
Deși prietenii vorbeau fascinați de Hristosul de pe cruce,
Iehova-Tsidkenu nu însemna nimic pentru mine.
Adesea citeam cu plăcere, să mă liniștesc sau să mă preocupe,
Măsura brută a lui Isaia și pagina simplă a lui Ioan;
Dar chiar și atunci când acestea ilustrau crucea însângerată,
Iehova-Tsidkenu nu părea nimic pentru mine.
Ca lacrimile fiicelor Sionului care se rostogolesc,
Am plâns când apele au trecut peste sufletul Lui;
Totuși nu m-am gândit că păcatele mele L-au țintuit pe cruce,
„Iehova-Tsidkenu” – nu însemna nimic pentru mine.
Când harul fără plată m-a trezit cu lumina de sus,
Frica Legii m-a zgunuit; am tremurat ca de moarte.
Niciun refugiu, nicio siguranță în mine n-am găsit;
Iehova-Tsidkenu trebuie să fie Salvatorul meu!
Spaimele mele toate s-au spulberat în fața Numelui dulce;
Fricile mele de vinovăție au fost alungate, cu îndrăzneală am venit
Să beau din fântâna dătătoare de viață și fără plată.
„Iehova-Tsidkenu” e totul pentru mine!
Iehova-Tsidkenu, comoara și lauda mea!
Iehova-Tsidkenu! Nu mă pot pierde niciodată;
În Tine voi învinge; pe apă și pe uscat –
Frânghia mea, ancora mea, platoșa mea și scutul meu!
Chiar și când voi păși prin valea umbrei morții,
Acest „cuvând de ordine” îmi va angrena suflarea șovăitoare;
Căci când din febra vieții Dumnezeul meu mă va elibera,
„Iehova-Tsidkenu” va fi cântecul meu în pragul morții.”
Despre aceasta facem să răsune glasurile noastre. Acesta este un lucru vrednic de a fi pomenit.
O, Doamne, Neprihănirea noastră! Doamne, Neprihănirea mea! Ne amintim cu bucurie de Tine. Ne amintim cu bucurie de acest Nume. O, ce Nume! Un Nume pe care să ne clădim viața, un Nume pe care să ne clădim moartea, un Nume pe care să ne clădim nădejdea. Îți mulțumim. O, Îți mulțumim că avem așa o nădejde. Îți mulțumim că avem așa o Odraslă neprihănită. Iehova-Tsidkenu. Amin.
