Creștine, tu ești sfințit în Hristos. Dar ești sfințit și mai mult, ești făcut mai asemănător lui Isus zi de zi. Duhul Sfânt din tine marchează începutul acestui proces de sfințire. Da, sfințirea este progresivă. Suntem făcuți un popor sfânt, dar Dumnezeu ne face, în mod progresiv, din ce în ce mai sfinți. Cel puțin aceasta ar trebui să fie mărturia vieții noastre, pe măsură ce înaintăm pe această cale îngustă în drumul nostru spre Cetatea Cerească, așa cum o denumește Bunyan. Și fraților, aceasta nu se întâmplă peste noapte. Nu pentru orice creștin. Progresul este gradual, uneori ne este greu chiar și nouă să îl percepem. Dar există un progres în cei care sunt ai Domnului.
Dacă ar fi să facem un grafic unde axa verticală ar fi sfințenia, iar axa orizontală ar fi timpul, noi am începe de aici. Aici te aflai tu ca păcătos pierdut. Acesta este punctul 0. Nu aveai nici un pic de sfințenie. Apoi Dumnezeu te mântuiește. Acum ești făcut sfânt. Dar apoi, pe măsură ce înaintezi, există suișuri și coborâșuri, dar traiectoria este ascendentă înspre sfințenie. Pe măsură ce înaintăm și creștem în viața noastră creștină, da, s-ar putea să existe niste regrese serioase, dar s-ar putea să existe și progrese mari. Graficul fiecăruia poate arăta un pic diferit, dar trebuie să existe o realitate care să se regăsească în toate graficele. Toate se îndreaptă în sus. Corect? Toate au acea direcție. Ești făcut tot mai asemănător Lui. Dacă nu, atunci există un motiv serios de îngrijorare. Un motiv foarte serios de îngrijorare.
Extras din predica „Libertate sau firea pământească”.
