Cred că…
Uite ce: Dacă aveţi bibliile cu voi, aţi vrea să le deschideţi la 1 Coriteni 14. Aş vrea să priviţi la un text, pentru că în comunitatea celor reformaţi, cred că ei au confundat profeţia de fapt.
ştiţi, tocmai m-a vizitat aici, în Statele Unite, un prieten misionar, care-L slujeşte pe Domnul în China, şi a venit la noi acasă şi el a spus că se teme că lucrarea de predicare din Statele Unite ale Americii îşi pierde elementul profetic. Pot să vă spun ceva? John Piper a spus – şi poate că unii dintre voi aţi auzit asta – că el se roagă pentru darul profeţiei de câte ori se duce la amvon. Ce tot spun oamenii ăştia? Mulţi dintre cei din comunitatea reformată ar spune că a profeţi nu este cu nimic diferit de a predica. Eu aş dezaproba acest lucru, deoarece nu cred că asta a vrut Pavel să spună, şi vă voi arăta. Dacă sunteţi la 1 Corinteni 14, vă rog să priviţi unde începe să vorbească specific despre a profeţi, în versetul 19. “Dar, în biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înţelese, ca să învăţ şi pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci la răutate fiţi prunci, iar la minte fiţi oameni mari. În Lege este scris: Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă şi prin buze străine…” şi continuă, vorbeşte despre limbi. Versetul 24, “Dacă toţi proorocesc, şi intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredinţat de toţi, este judecat de toţi. Tainele inimii lui sunt descoperite, aşa că va cădea cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru. Ce este de făcut atunci, fraţilor? Cȃnd vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, o învăţătură, o descoperire, o vorbă în altă limbă sau o tâlmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească. Dacă sunt unii care vorbesc în altă limbă…” Apoi el continuă cu aceasta: Versetul 29: “Să vorbească unul sau doi profeţi, iar ceilalţi să judece ce se spune”. Iată acum! Versetul 30. Vreau să vedeţi ceva despre ceea ce crede Pavel că este profeţia. El zice: „Dacă o descoperire…” Acum, observaţi versetul 29. El vorbeşte despre profeţi: “Să vorbească unul sau doi profeţi iar ceilalţi să judece. Dacă este făcută o descoperire altuia…” Altuia în afara cui? În afara celui dintâi profet care vorbeşte. “Dacă este făcută vreo descoperire unui al doilea sau al treilea profet “care şade jos, cel dintâi să tacă. Fiindcă puteţi să proorociţi toţi, dar unul după altul, pentru ca toţi să fie îmbărbătaţi. iar duhurile proorocilor sunt supuse proorocilor”. Acum, ceea ce vreau să vedeţi şi să înţelegeţi, prieteni, este în versetul 30. “Dacă este făcută o descoperire unuia care şade jos…” Iată ilustraţia. Este un singur profet care vorbeşte. Ceilalţi stau acolo, judecând ce se spune. şi o descoperire este făcută unuia din profeţii care şed acolo. Ce vreau să înţelegeţi este aceasta: Ceea ce Pavel vrea să spună este că profeţia nu este ceva studiat în prealabil, învăţat dinainte, ceva premeditat. Este ceva ce-ţi este descoperit chiar atunci.
Când acest misionar a fost aici şi mi-a zis că se teme că noi pierdem elementul profetic… Să vă spun ceva. Cred că un element profetic a venit deja în biserică prin oameni ca Piper, şi prin oameni ca Washer. Există un element profetic. Cu alte cuvinte, lucrurile se dezvăluie, lucruri care nu sunt neapărat studiate. Stiţi că cei din comunitatea reformată tind să-i dea diferite nume, cum ar fi ‘lumină pe cărarea lor’. O, le e teamă ca de moarte de terminologia de ‘profeţie’. Tot la fel de mult pe cât se tem de ‘limbi’. S-ar putea să fi avut un nume diferit pentru ea, însă, vă spun că puritanii credeau în ea. Poate că o numeau diferit, poate că o numeau… O numeau cumva…Cum o numeau? ‘Duhurile’, ceva de genul ăsta. Însă, ştiţi, când citiţi autobiografia lui Spurgeon, vedeţi că el a avut manifestări ale acesteia. Îl asculţi pe Paul Washer şi vezi că a avut manifestări ale acesteia. Îl asculţi pe John Piper şi vezi că a avut manifestări ale acesteia. Îl asculţi pe acest misionar din China şi vezi că a avut manifestări ale ei. Ce este aceasta? Sunt lucruri pe care Dumnezeu ni le descoperă. E Spurgeon care, practic, declară ceva ce altminteri n-ar putea şti că este adevărat. Este Paul Washer, zicând: “Cineva va veni în acest auditoriu şi va încerca să întrerupă acest serviciu”. şi se întreabă: “De ce am zis eu asta?” Iar cineva intră vijelios pe uşă şi încearcă să tulbure serviciul. Este Spurgeon spunând ceva despre cineva din audienţă, ceva ce altminteri n-ar şti… şi acel lucru se dovedeşte a fi adevărat. Este John Piper, spunând că, în timp ce predică, i se descoperă deodată minţii anumite lucruri iar apoi oamenii vin la el şi-i spun: “Am apreciat acel mesaj foarte mult”. “Păi, care e partea din mesaj care te-a ajutat atât de mult?” Pac! Exact acolo, partea mesajului despre care spune: “Dumnezeu mi-a dat acel lucru exact acolo, la amvon”. Aceea este o lucrare profetică.
Este Dumnezeu, care ne dă un cuvânt – uneori, un mesaj care a fost uitat şi de care biserica are nevoie. Uneori, e vorba despre lucruri care, altminteri, nu s-ar putea şti. Tinde să fie chiar ajutorul potrivit pentru contextul imediat al bisericii. Este mângâietor, este ziditor. Nu este egal cu canonul Scripturii. Nu este. De fapt, Pavel spune: “Dacă…” ştiţi, chiar acolo, la sfârşitul capitolului: “Dacă voi sunteţi profeţi, cu adevărat, atunci lăsaţi… Cel puţin, fiţi de acord cu ce spun eu, că este într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu”. Cu alte cuvinte, “ştiţi, duhurile proorocilor sunt supuse proorocilor”. Dar Pavel spune că apostolii nu sunt supuşi profeţilor. De fapt, profeţii trebuie să fie supuşi apostolilor. El zice: “Am dat învăţătură despre acest lucru şi dacă sunteţi cu adevărat profeţi, atunci proorociţi acest lucru, aprobaţi acest lucru”. În esenţă, “Adeveriţi faptul că ceea ce spun este într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu, că este adevărat”. Aşadar, practic, aflăm că apostolii au vorbit cu autoritatea lui Isus Hristos. Nu spune că nu era un loc care să aibă spiritul celor din Berea şi să compare Scriptura cu ceea ce spuneau oamenii aceştia. Însă, tot aşa, profeţii… ştiţi, noi avem, practic, profeţi asemeni lui Agab. Au venit tot felul de profeţi. ştim că nu tot ceea ce au spus ei era echivalent cu Scriptura, pentru că Agab era numit profet iar noi nu ştim decât despre una din profeţiile rostite de el şi totuşi, el a fost numit profet chiar înainte să facă acea profeţie. Evident, Pavel presupune că oamenii din Corint funcţionau aşa cum spunea el. Evident, Pavel presupune că mulţi profeţi activau în Corint. Nu avem nici măcar una din afirmaţiile lor profetice. Ceea ce ne spune că nu sunt la nivel canonic. Nu sunt la nivelul acela că: “Dacă unul dintre aceşti profeţi are un cuvânt din partea lui Dumnezeu, trebuie să-l notăm în Biblie”. Când Paul Washer a avut un cuvânt din partea lui Dumnezeu, când acele surori din trezirea din Hebride au avut un cuvânt de la Dumnezeu, când Spurgeon a avut un cuvânt din partea lui Dumnezeu… toate acestea nu sunt de acelaşi calibru. Nu a fost nevoie să fie trecut în Scriptură. E practic Dumnezeu care lucrează printr-un anume dar nou testamental care este realmente de ajutor bisericii, iar Pavel spune că noi trebuie să ne dorim acel dar. ştiţi, cred că acest misionar din China are o reală îngrijorare când spune că frica lui este că predicarea îşi pierde elementul profetic. ştiţi despre ce este el îngrijorat, că predicarea din această ţară devine academică. Că devenim doar nişte scribi care stau la amvon, reiterând ceea ce alţi oameni au spus, şi că nu primim un cuvânt proaspăt din partea lui Dumnezeu. ştiţi că McCheyne a spus acest lucru, nu? Noi, aceia care predicăm, primim cuvântul, gândurile de la Dumnezeu. Dumnezeu să ne dea acel element profetic. Din cauza multei necredinţe, oamenii sunt speriaţi de moarte de el. Dar avem nevoie de el, mai ales în ziua şi veacul acesta.
Frate, poate nu acesta este răspunsul pe care îl doreai sau îl aşteptai. Dar textul de acolo din 1 Corinteni 14 pare să indice că proorocia despre care vorbea Pavel este o revelaţie, nu este ceva studiat, ci este ceva ce îi este descoperit unui om în timp ce stă acolo. Întrebare: Dar cu privire la profeţiile vagi… de genul… în 30 de zile se va întâmpla ceva undeva într-o ţară… lucruri din acestea vagi… ?
Vezi, eu am văzut proorocii nou testamentale. Să-ţi spun, cunosc un om căruia Dumnezeu i-a dat dintr-o dată un cuvânt, despre faptul că colegul lui de muncă era implicat în adulter. L-a confruntat, era adevărat. Cunosc un om căruia Dumnezeu i-a dat un cuvânt că un om care plecase din biserica noastră în Coreea era implicat într-un cult. O săptămână mai târziu a descoperit că era exact aşa. Am găsit că aceşti oameni care au un dar profetic, sunt corecţi şi specifici şi spun drept. Nu spun lucruri din astea vagi care nu pot fi verificate. Testaţi duhurile. Spune, ‘Nu dispreţuiţi proorociile.’ Nu spune aşa în 1 Tesaloniceni 5? De asemenea, imediat mai departe spune că trebuie să cercetăm toate lucrurile. Aş spune că noi trebuie să testăm lucrurile. Din nou, m-aş întoarce la aceasta… Dacă cineva îmi spune că are acest dar, însă eu îl cunosc pe acel om, şi el nu este cel mai onest, uneori este greu să crezi ce spune… atunci nu mă iau după el. Dar dacă este un om care este nepătat şi cu o reputaţie ireproşabilă şi el începe să îmi spună că a primit un cuvânt din partea Domnului, voi asculta. Trebuie să testăm duhurile. De la cine vine această profeţie? O mică examinare măcar. Am cunoscut pe cineva care mi-a spus că are un cuvânt din partea Domnului, şi eu am început să mă interesez un pic, şi s-a dovedit că avea acest dar biblic. şi nu-l pun la îndoială nici în ziua de azi. Cred că este foarte valid. Am văzut acest dar, dar ştiu de asemenea că sunt şi o grămadă de şarlatani. Sunt o grămadă de oameni cărora le-ar place aplauzele şi le-ar place să fie văzuţi, să fie mari în ochii oamenilor. Ei vor să facă pe placul oamenilor şi… vor să se afişeze în faţa lumii prin ceea ce fac. Ei chiar vor să fie văzuţi ca „oameni mari”. Am mai observat ceva la cine are daruri spirituale veritabile care sunt neobişnuite şi unice, că de obicei Dumnezeu le dăruieşte însoţite de o doză suplimentară de umilinţă. Ce am găsit de obicei este că oamenii care au darul profeţiei nu s-au declarat niciodată pe ei înşişi profeţi. Ei de obicei sunt smeriţi, ascunşi… Aşa că acesta este un alt lucru după care să te uiţi. Dacă este un tip arogant, plin de mândrie, şi îţi spune că are un astfel de dar, eu aş spune, “Nu, nu prea cred că-l ai”.
Alte comentarii, întrebări? “Când Pavel spune că ar trebui să căutăm darul profeţiei, este în acest context?” Care context? “Unde Pavel vorbeşte despre daruri, si spune că trebuie să dorim darul profeţiei”. Da, el spune acolo aşa: “Urmăriţi pacea. Umblaţi şi după lucrurile duhovniceşti, dar mai ales să proorociţi”. Aşa vorbeşte el… Uitaţi, dacă un apostol spune „mai ales”, atunci noi ar trebui să ne dorim cuvântarea profetică. Puteţi fi siguri că e valoroasă pentru biserică. Eu îl cunosc pe cest om care a spus că teama lui e că noi pierdem elementul profetic. Îl cunosc pe acest om. Puţini oameni au un caracter ca al lui, şi dacă el are acea teamă şi acea dorinţă… ştiţi, cred că noi am pierdut această dorinţă. Nu este uimitor cât de multe lucruri pe care le spune Scriptura noi le ignorăm? şi totuşi este ceva. Dumnezeu, vorbind prin apostolul Său, ne spune azi nouă: „Doriţi-vă acest dar. Dacă veţi vorbi despre darurile spirituale, acesta este unul pe care să îl doriţi”. şi totuşi în atât de multe cercuri, nu numai că nu e dorit, dar este chiar dispreţuit. Le este frică de el. E uimitor! Dacă am lua Scriptura exact aşa cum spune… dar avem tot felul de presupoziţii. Avem tot felul de tradiţii, avem tot felul de oameni „din tabăra reformată” care sunt speriaţi de moarte de supranatural. Aşa că ajungem dezarmaţi. Anumite tabere academice reformate ne-ar dezarma de atât de multe lucruri din Noul Testament. Fraţi şi surori, nu lăsaţi ca acest lucru să se întâmple. O, ţineţi-vă de doctrinele harului, eu nu vă spun să ieşiţi din tabăra aceea, dar nu lăsaţi calvinistul academic să vă dezarmeze de Scripturi. Haideţi să fim ceea ce ne spune Scriptura să fim şi să facem ceea ce Scriptura ne spune să facem şi haideţi să ne dorim ceea ce Scriptura ne spune să dorim. Altceva?