Oamenilor nu le place acest Dumnezeu. Nu le place acest Cuvant al lui Dumnezeu. Deoarece ii sperie, şi asa si trebuie sa fie. Nu ti-ar placea sa te poti trezi dimineata si sa privesti viata si sa poti simti dragostea lui Cristos cum te copleseste si este atat de evidenta in tine si te umple de entuziasm, credinţă, siguranta, bucurie şi frică iar, uneori, groază, cauzata de faptul ca ai putea profana o asemenea relaţie. Si simţi o constrângere in a face ce este drept si a fi drept şi sfânt, şi să fii fără prihană, în familie, la locul de munca, în biserica, în viaţa. Fraţilor nu vreti asta? Nu vreti să simţiţi puterea crucii, puterea învierii, vuind in interiorul vostru într-un mod care este real, este tangibil, experimental Si tu ştii ca asa ceva exista! Nu este un mister! Este ceva ce nu poti sa te fortezi sa simti. Poti vedea acel „ceva” in alte persoane sau ai auzit de el in Cuvantul lui Dumnezeu si, deci, incerci sa te convingi ca acel „ceva” este adevarat si in cazul tau Cand tu stii tot timpul ca nu este asa. Stii tot timpul ca ceea ce te conduce din interiorul tau este pasiunea pentru această lume, pasiunea pentru aceste lucruri. Chiar nu vrei sa experimentezi acele sentimente acele senzatii de dragoste, care pun stapanire pe tine, te cuprind, te tin, si te conduc? Chiar nu vrei asta? Este cineva aici care vrea doar o religie, moarta, fara pasiune, nefolositoare? Dumnezeu sa ne fereasca de asa ceva, fratilor!
Fraţilor, mă tem că vietile noastre, chiar a unora de aici, tind sa fie de mantuiala, pentru ca ne lipseste acest lucru. Suntem obisnuiti cu Cuvântul lui Dumnezeu avem atât de multe Biblii în această ţară, Cei mai mulţi dintre noi au mai multe versiuni, o avem pe calculatoarele noastre pe rafturile cu carti, pe masutele pentru cafea Am uitat oare ceea ce ţinem în mâinile noastre? Poate că ar fi mai bine cum era pe vremuri cand exista doar o singura Biblie in biserica. Iar atunci cand aceasta carte era deschisa era ceva deosebit. Au existat zile, fraţii şi surorile mele, cand oamenii tremurau in fata acestei Carti.
Ştiind, prin urmare, frica de Domnul, incercam sa-i avertizam pe oameni. Unii din voi gandesc in felul urmator: „Da, trebuie sa ii avertizam cei necredinciosi.” Dar nu aceasta este ceea ce vrea sa spuna Pavel aici. Pavel nu spune: „Intr-adevar, situatia celor necredinciosi este atat de inspaimantatoare astfel incat trebuie sa facem tot posibilul in a-i convinge să vină la Hristos. ” Ar trebui să facem asta. Dar nu la acest lucru se refera el aici. El vorbeşte de Creştini şi, ştii ce le spune? „Draga frate si sora in Cristos, strduieste-te sa-I fii pe plac Domnului ! Fa din asta scopul vietii tale ! ” De ce? „Deoarece va trebui sa stam cu totii în faţa scaunului de judecata al lui Cristos şi să dam socoteala! ” Şi vei fi judecat dupa Cuvant. Crezi ca va fi ceva formal si lejer? Când Pavel spune: „Este un lucru cumplit sa cazi in mainile Dumnezeului celui viu daca esti un necredincios. ” se adreseaza apoi creştinilor, spunand ” Fa din, a-I fi placut lui Dumnezeu, scopul vietii tale pentru ca vei sta în faţa scaunului de judecata al lui Cristos! „
Ştiind, prin urmare, frica de Domnul, el nu vorbeşte aici despre teroarea pe care o vor experimenta cei nemantuiti. El spune: „Omule, femeie, voi care marturisiti ca sunteti copii ai lui Dumnezeu, nu ştiţi că, indiferent dacă păcatele va sunt iertate sau nu, este un lucru ingrozitor sa mergi inainte lui Cristos in acea zi?” „Fiecare fapta vă va fi analizata. Veti trece prin fata acelor ochi, şi prin fata acelui Dumnezeu care vi-a dat un standard dupa care sa traiti. Si veti fi judecati.” Este adevarat, fratilor, ca nu există nici o osândire pentru cei care sunt în Cristos. Si totusi Pavel nu da inapoi doar pentru ca a afirmat acest lucru in epistola sa catre Romani, ci le spune Corintenilor ca acolo este teroare si frica, chiar daca nu este condamnare.
Fraţilor, duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur. De ce? Ar trebui sa-ti fie frica, ca nu cumva sa te instrainezi de Dumnezeu. Ca nu cumva să te instrainezi de Cuvântul Său.
Fraţilor, exista oameni, care atunci cand ajung intr-un punct unde isi dau seama ceea ce vrea Dumnezeu de la ei spun ceva de genul: „Ei bine, stiu, dar, El va înţelege pentru ca El este iertator.
Ar trebui să tremuram ca nu cumva sa ne instrainam de Dumnezeu. Ar trebui sa tremurati daca simtiti ca sunteti tentati sa-L parasiti pe Dumnezeu, sa parasiti acest Cuvant, sa va lepadati de adevarul Sau. Pentru ca, daca va lepadati cu siguranta va indreptati catre distrugere. Fara indoiala ! Este un lucru infricosator !
