Mai bine să nu te fi născut niciodată

Vai de tine, de omul prin care Fiul Omului este trădat. Ar fi fost mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut. – Marcu 14:21 Daţi-mi voie să spun acest lucru foarte personal şi foarte apăsat pentru toată lumea care se află azi aici: Dacă nu te pocăieşti de păcatul tău, dacă nu te lepezi de tine, dacă nu-ţi iei crucea, dacă nu devii un urmaş al lui Isus Hristos, ar fi mai bine pentru tine să nu te fi născut niciodată. Pentru că odată ce mori, te vei confrunta cu Judecata şi vei fi condamnat şi vei fi trimis în iad pentru totdeauna. Dacă nu crezi în Isus Hristos, dacă nu alergi în braţele Lui de milă şi har, dacă nu-ţi mărturiseşti păcatul şi dacă nu primeşti de la El iertarea păcatului tău, Isus îţi spune, “Ar fi mai bine pentru tine să nu te fi născut niciodată.” Pentru că ceea ce te aşteaptă de cealaltă parte a morţii este atât de îngrozitor, este atât de respingător, este atât de terifiant. Ar fi fost mai bine dacă Dumnezeu nici măcar nu te-ar fi creat decât să trăieşti şi să-L trădezi pe Fiul lui Dumnezeu. Noi toţi care ne aflăm azi în această sală cunoaştem Evanghelia şi cunoaştem adevărul şi îl cunoaştem pe Domnul Isus Hristos. Şi pentru noi să avem această cunoaştere şi apropierea de adevăr şi să avem oportunitatea aceasta cu Hristos şi să avem acces la El prin adevăr şi să nu ne pocăim de păcatele noastre şi să nu ne cercetăm sufletul şi să spunem, “Doamne, oare eu sunt?” şi să murim aşa cum a murit Iuda, în afara lui Hristos, ar fi mai bine să nu ne fi născut niciodată, pentru că ceea ce te aşteaptă sunt flăcările iadului pentru vecii vecilor…

Dar cum doreşte Domnul să acopere păcatul? Cât este de reţinut Domnul în a grăbi judecata? Cât de mult doreşte El să ierte un suflet? Şi cât de mult doreşte El să-Şi pună propriul sânge peste viaţa ta? Dacă nu ai crezut niciodată în Isus Hristos, te chem azi să vii cu credinţă în Hristos, şi să-ţi predai viaţa Lui. Alţii dintre noi care stăm azi aici, îi avem pe cei dragi care sunt în aceeaşi situaţie ca a lui Iuda. Avem fiice, avem fii, avem taţi, avem mame, avem oameni dragi… şi mulţi dintre ei sunt religioşi. Şi mulţi dintre ei sunt precum Iuda şi sunt expuşi din belşug adevărului pe care îl cunosc aşa de bine, dar totuşi sunt aşa de îndepărtaţi de Isus Hristos. Fie ca Domnul să ne dea dragostea pe care El Însuşi a arătat-o faţă de Iuda. Să mergem cu ei a doua, a treia şi a patra milă. Să fim foarte înceţi în a-i îndepărta. Să continuăm să ne extindem dragostea şi mila şi harul către ei câtă vreme mai este timp şi câtă vreme mai este o şansă în această lume pentru ei să vină la credinţa în Hristos. Şi cât de greu este pentru Dumnezeu să-l salveze pe acela pe care ne-am aştepta cel mai puţin, precum Saul din Tars pe drumul Damascului! Aşa că haideţi că învăţăm din exemplul lui Hristos de aici şi să avem răbdare şi să suferim multe lucruri, şi să îndurăm îndelungă suferinţă, în timp ce răspândim Evanghelia lui Isus Hristos celor care stau în papucii lui Iuda, aici pe pământ. Noi nu vom şti niciodată cine este ales şi cine nu, decât atunci când vom ajunge în cer şi ne vom uita împrejur. Dar până atunci, să fim atât de îngăduitori şi răbdători, şi îndelung răbdători chiar ca şi Hristos ca ei să poată primi Evanghelia pe care le-am vestit-o. Hadeţi să ne rugăm.