Faci voia lui Dumnezeu sau a ta?

Categorie: Extrase din Predici

În Ioan capitolul 4, versetul 34, Isus le-a zis: “Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.” Eu nu pot spune asta. Știți ce m-a deranjat cel mai mult acolo în spate, în timp ce ne rugam? M-aș ruga eu așa de zelos, și aș fi eu atât de preocupat de aceste întâlniri dacă nu ar fi ale noastre? Dacă ele nu ar fi sponsorizate de asociația HeartCry? Și dacă nu aș fi eu vorbitorul? Fac atât de mult pentru mine. Multă din mâncarea mea … miroase urât! E furaj! Aș fi un ipocrit dacă aș sta în fața voastră și aș spune că aceste cuvinte sunt ale mele. Dar Isus a putut spune mereu: “Mâncarea mea, mijloacele mele de trai, lucrul pentru care trăiesc, este să fac voia Tatălui Meu.” De aceea, cât de mult se roagă un om îți spune mult mai mult despre el decât propovăduirea lui. Poți predica din diferite motive, dar a te ruga în ascuns, înseamnă să faci voia Tatălui și să mănânci mâncarea curată de pe masa Domnului. Una din marile noastre probleme este… și noi am învățat acest lucru, îl spunem, dar ascultați ce spunem. Una din marile noastre probleme este că, da, chiar nu suntem ca Isus. În mișcarea reformată se vorbește adesea despre Lege. Că oamenii vor fi judecați după Lege. Și este adevărat că oamenii vor fi judecați după Lege. Dar pentru mine este lucru mic să fiu judecat după Lege. Puneți-l pe Paul Washer pe un taler și puneți Legea pe celălalt taler. E un lucru. Da, voi eșua. Dar știți ce este o măsură și mai grea? Puneți-l pe Paul Washer pe un taler, dar puneți pe Omul perfect, Isus Hristos, pe celălalt taler al balanței. Să fie comparat cu El. Acesta este scopul nostru. Se poate spune că este singura noastră nevoie. Să fim ca Isus. Rugăciunea cea mai periculoasă pe care o ființă umană ar putea-o rosti vreodată este: “Doamne, fă-mă ca Hristos.” “Nu-mi pasă dacă trebuie să mă detronezi, nu-mi pasă dacă trebuie să-mi distrugi slujirea, nu-mi pasă dacă trebuie să mă distrugi. Nu-mi pasă ce se întâmplă. Fă-mă ca Isus Hristos!” E practic chemarea unei sentințe de moarte asupra ta. Dar, din nou, “dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă.” (Ioan 12:24) Nu este acesta marele păcat? Să luăm problema în mâinile noastre? Și am fost învățați aceasta și în cultura noastră. Omul are nevoie de o mașină, nu are bani pentru ea, ce face? Merge la bancă. Ia problema în mâinile sale, din proprie inițiativă și rezolvă treaba. Și e în robie. În loc ca omul să spună: “Am nevoie de o mașină, nu am bani. Tată, am nevoie de o casă, nu am bani. Tată. Vreau să fac acest lucru în numele lui Isus Hristos și în slujire dar, Tată, nu voi iniția nimic! Arată-mi, condu-mă, îndrumă-mă.” Predare absolută Lui. Predare absolută. Nu este ceva despre care mărturisesc cu privire la mine, dar este ceva despre care vă spun cu privire la Isus Hristos. Vreau să-L vedeți, da, ca Dumnezeu în trup, dar vreau să-L vedeți ca pe un om complet supus voii lui Dumnezeu. Și vreau să vedeți că la asta sunteți chemați. Rugăciunea este un lucru mic, dacă acest uriaș nu este mai întâi ucis. Este sfârșitul voinței proprii și supunerea noastră lui Isus Hristos. Trebuie să existe un mod în care să putem răspunde la toate întrebările astfel. Cineva întreabă: “De ce ai mers acolo sau de ce ai făcut cutare lucru?” Răspunsul: “Pentru că am crezut că aceea a fost voia lui Dumnezeu”. “O, asta e o mare oportunitate care ți s-a deschis.” “Nu, nu am nicio oportunitate decât să fac voia lui Dumnezeu!” Dacă toate ușile din toată creația s-ar deschide larg și Dumnezeu spune: “OPREȘTE-TE”, atunci aduci slavă lui Dumnezeu oprindu-te. Și te vei salva de la o mulțime de primejdii.