Oamenii leneşi sunt un blestem. La treabă!

Fraţilor, zice:”Treceţi la treabă!” Asta ni se spune aici, fraţilor! Priviţi la următorul lucru care se spune în versetul 28. Efeseni 4:28 „Cel ce fura, să nu mai fure ci ,mai degrabă, să lucreze cinstit cu mȃinile lui.” „a face treabă cu mȃinile lui.” Aceasta este bine. El se concentrează asupra mâinilor. Fraţilor, priviţi la mȃinile voastre. Uitaţi-vă la ele. Întrebaţi-vă: Mȃinile astea obişnuiesc să stea în pat pȃnă la ora 9-10 dimineaţa? Sunt ele încă în pat la amiază? Tinerelor, voi care căutaţi un soţ, ştiu că de multe ori voi vă uitaţi la cȃt de frumoasă este faţa. Însă, vă spun că Biblia spune că aceasta este deşertăciune. Aţi face mult mai bine să vă uitaţi la mȃinile lui, să aflaţi dacă mȃinile acelea lucrează din greu. Dacă acele mȃini se duc la cutia aceea şi dăruiesc din ceea ce munca lor grea produce, şi pun în cutia aceea pentru a sprijini misiunile şi orfanii, oamenii in lucrare, văduvele. Priviţi la mȃini! E uimitor! Bărbaţilor, priviţi la mȃinile femeilor, voi tinerilor care căutaţi o soţie! Ştiţi că atunci cȃnd priviţi la soţia excelenă descrisă în Proverbe 31, se spun atȃt de multe lucruri despre mȃinile ei? Ascultaţi! Proverbe 31:13 „ea lucrează cu mȃini harnice” Proverbe 31:16 „Se gȃndeşte la un ogor şi-l cumpără. Cu rodul mȃinilor ei, plantează o vie.” Proverbe 31:17 „Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele” (aici nu avem „mȃini puternice”, ci „braţe puternice”). Proverbe 31:19 „Ea pune mȃna pe furcă şi mȃinile ei ţin fusul ” Frate, ce fac mȃinile tale? Mȃinile creştinilor vor fi diferite de mȃinile neamurilor, de mȃinile lumii, mȃini precum ai avut şi tu, care făceau parte din felul vechi de viaţă. Mȃinile unuia care a devenit un om nou, care a fost transformat, arată diferit, fraţilor! Sunt diferite!

Vă voi spune ceva celor ce căutaţi parteneri. V-am mai spus aceasta înainte: Bărbaţii leneşi şi femeile leneşe sunt un blestem în familie. Soţi leneşi. Taţi leneşi! Ascultaţi aici: Proverbe 10:26 „Ca oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi este… ” cine? Un leneş! Un puturos. Să vă întreb ceva: fumul în ochii voştri este o binecuvȃntare sau un blestem? Vă place? Îi place cuiva să stea cu ochii deasupra unui foc şi să lase fumul să-l inunde? Aşa este un leneş şi îţi poţi da seama de asta după mȃinile lor. Mȃinile lor nu sunt harnice, mȃinile lor nu sunt darnice. Fie că e vorba de un bărbat sau de o femeie. Se spune deasemeni acolo în Proverbe 15:19 că „drumul leneşului este ca un hăţiş de spini” În modul în care înţeleg eu Biblia, spinii sunt o parte a blestemului. Spinii sunt un blestem. Nu sunt plăcuţi. Încerc să nu plantez nimic care are spini în curtea mea. Îi urăsc. Sunt un blestem. Nu-i aşa că pare că Texasul are tot felul de chestii spinoase tot ce te poate înţepa, tăia sau muşca? E un blestem. Iar leneşul este comparat cu aceştia. Leneşul nu este comparat cu o pernă moale sau cu un apus frumos. Leneşul este comparat cu fumul care-ţi intră-n ochi şi cu hăţişul de spini.

Tinerelor, vreţi o căsătorie blestemată? Atunci, căsătoriţi-vă cu un bărbat leneş, cu un bărbat ale căror mȃini întotdeauna încearcă să evite munca. Daţi-mi voie să vă spun ceva despre muncă. Munca nu este parte a blestemului. Un leneş este un blestem însă un om harnic… Ascultaţi, fraţilor! Omului i s-a dat să îngrijească de grădină înainte ca păcatul să apară. Atunci cȃnd Dumnezeu a creat totul şi s-a uitat şi a spus: ” Este bun!” Munca era parte integrantă, fraţilor. Este bună! Nu este rea. Munca e foarte bună!

Daţi-mi voie să accentuez aceasta: Majoritatea creştinilor vor avea meserii laice. E uimitor cât de mulţi oameni care sunt mântuiţi simt că vor să plece: „Voi sluji Domnului. Trebuie să intru în lucrarea Lui.” „Ştii… serviciul meu pare atȃt de zadarnic şi monden. Pare că… ştii… îmi petrec toată viaţa făcȃnd asta aici şi nu are niciun folos. Modul prin care aş putea fi cineva în viaţă şi aş putea scăpa de eşec este să mă implic în lucrarea Domnului.” Fraţilor, ascultaţi-mă, 95%, 99% dintre toţi creştinii vor avea servicii laice. Cum vei fi tu sare şi lumină dacă nu stai în mijlocul lumii? În mijlocul unei generaţii sucite şi perverse, nu daţi la o parte din mijlocul ei, nu retraşi în micul nostru adăpost. Noi nu suntem mȃntuiţi ca apoi să ne retragem cu toţii din lume. E acolo afară, fraţilor! Vă daţi seama ce-ar fi fost dacă Ioan Botezătorul ar fi spus soldaţilor care au venit la el şi l-au întrebat: „Noi ce să facem?” iar el le-ar fi zis: „Renunţaţi la serviciul vostru şi intraţi în lucrarea Domnului.” Nu asta a spus el. El a spus: „Fiţi nişte soldaţi integri.” Chiar şi vameşilor care au venit la Ioan, el le-a zis: „Fiţi drepţi. Fiţi corecţi!” Fraţilor, nu veţi găsi în Scriptură că atunci cȃnd o persoană este mȃntuită… Da, spune „lucrȃnd ceva bun”… Dacă te afli la un loc de muncă unde ţi se cere să faci răul, pleacă de acolo. Dacă ţi se cere să minţi, lasă acel serviciu. Sunt anumite posturi la care este evident că trebuie să renunţi, dacă este vorba de păcat. Spune să munceşti cu mȃinile tale la ceva bun, nu la ceva ce este rău.

Avem nişte tineri care lucrează foarte des duminica, neglijȃnd întȃlnirile bisericii. Fraţilor, aceasta nu e bine. Lasă-ţi serviciul şi încrede-te în Domnul. Găseşte-ţi un alt serviciu şi lucrează cu mȃinile tale. Dacă lucrezi cu mȃinile tale pentru a putea dărui, însă acea muncă a mȃinilor tale te împiedică să fii implicat în ceea ce Dumnezeu îţi porunceşte, acest lucru nu e bun, ci este rău. Fraţilor, adevărul e că, atunci cȃnd priviţi în Noul Testament, nu găsiţi oameni cărora li se spune să-şi lase serviciul lor laic. Ceea ce găsiţi, mai degrabă, este că, în cadrul acestor servicii laice, trebuie să lucraţi pentru angajatorul vostru ca pentru Domnul. Nu ca unii care caută să placă oamenilor… Fraţilor, Biblia nu spune că este monden, nefolositor şi zadarnic dacă lucrezi cu mȃinile tale pentru a avea ceva să dai. Vă amintiţi de acei filipeni, da? Pavel, în capitolul 4 al scrisorii către filipeni îi laudă. „Filipenilor, voi aţi lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie”. V-aţi îngrijit de nevoile mele şi mi-aţi trimis ceva în Tesalonic de cȃteva ori, şi voi aţi…” iar el continuă pȃnă la final şi Îl laudă pe Dumnezeu, Tatăl… Glorie Lui! De ce? Pentru că voi, filipenilor, aţi salvat dintre neamuri, aţi lucrat fiecare meseriile voastre, oricare ar fi fost ele: olărit, aratul ogoarelor… Făceau toate lucrurile astea şi dăruiau. Iar apostolul spune: „Aceasta este spre folosul vostru.” Fraţilor, credeţi că este zadarnic şi monden să aveţi un serviciu laic şi să fiţi sare şi lumină acolo în mijlocul unei lumi întunecate? Să fiţi capabili să caştigaţi bani pentru a putea dărui misiunilor, orfanilor şi să dăruiţi celor ce trudesc pentru Evanghelie… Pavel spune că aceasta este spre folosul vostru. Vă strȃngeţi comori în cer. Este oare zadarnic şi fără sens să trăiţi o astfel de viaţă în care vă strângeţi comori în cer? Nu este! Pavel spune: „Aceasta este ceva glorios!” Aşadar continuaţi, fraţilor!

Vă mai spun ceva ce Biblia nu spune despre muncă. Biblia nu spune deloc, nicăieri – şi vreau să accentuez aceasta – nu spune c-ar trebui să lucrezi cu mȃinile tale pentru a dărui şi trebuie să faci asta pȃnă cȃnd ajungi la 65 de ani, iar apoi să te pensionezi. Pensionarea aparţine acestei lumi, fraţilor, nu Cuvȃntului lui Dumnezeu. În Biblia mea citesc în Apocalipsa 14:13, „Am auzit o voce din ceruri zicȃnd: ‘Scrie aceasta: Binecuvȃntaţi sunt cei morţi.’ ” Nu cei pensionaţi. Cei morţi. „cei care mor în Domnul de acum încolo. Da, spune Duhul, căci ei se vor odihni de ostenelile lor.” Vedeţi, fraţilor, noi ne odihnim de ostenelile noastre cȃnd murim, nu cȃnd ne pensionăm. Nu scrie nimic de pensionare în Biblie. N-ai să găseşti asta acolo.

Fraţilor, trebuie să muncim cȃt este zi. Vine noaptea, cȃnd niciun om nu mai poate lucra. Trebuie să lucrăm cȃt timp avem putere, cȃt timp suntem în viaţă. Trebuie să facem ce putem. Trebuie să-L urmăm pe Hristos pȃnă la sfȃrşit. Pensionarea doar încearcă să-ţi facă un cer aici. Biblia spune nu să-ţi strȃngi pentru pensie, ci să-ţi strȃngi în cer. Acolo ne pensionăm noi. Acolo se află odihna eternă.

Iar în al treilea rȃnd, fraţilor: Începeţi să dăruiţi. Fraţilor, lumea e plină de paraziţi. Nu fiţi aşa! Avem oameni care vin în biserică şi doar vor. Păi, am o nevoie, am o perioadă financiară dificilă, am asta… este adevărat, uneori aceste lucruri se întâmplă şi sunt reale, iar biserica ar trebui să ajute în astfel de cazuri, nu neg asta deloc. Însă, fraţilor, sunt unii oameni care iau şi tot iau… Sunt ca nişte lipitori care sug şi sug şi sug, dar ei nu dau deloc. Fraţilor, sunt două extreme radicale. Hoţul este un om care este egoist, vrea ceva şi va lua. Hoţul care îţi va sparge casa va veni şi în această biserică şi va lua şi va lua şi va lua. Sunt unul şi acelaşi. Voi nu fiţi aşa. Nu faceţi asta.

Noi, fraţilor, trebuie, mai degrabă, să fim oameni dornici să dăruiască. Amintiţi-vă că Hristos este exemplul nostru. El a avut bogăţii nemărginite şi de dragul nostru El a devenit sărac, pentru ca noi să devenim bogaţi. Acesta este exemplul pe care suntem chemaţi să-l urmăm. Hristos. Apostolul a spus: „Să aveţi în voi gȃndul acesta care era şi în Hristos.” Trebuie să privim pe ceilalţi mai presus de noi înşine. Iată-l pe Hristos. El vine în această lume. Se umileşte. El era egal cu Dumnezeu. El vine aici, Se umileste, devine ascultător, devine un rob, un om. El duce ascultarea Lui pȃnă la crucea aceea, pȃnă la moarte, într-un mod care este de nedescris. Zdrobirea sub mȃna Dumnezeului Atotputernic, pentru păcatele noastre. Fraţilor, El este exemplul nostru. Noi trebuie să lucrăm cu mȃinile acestea.