„În momentul în care vei face primul pas prin porţile iadului, singurul lucru pe care îl vei auzi va fi întreaga creaţie, ce se va ridica să aplaude şi să Îl laude pe Dumnezeu că a scăpat pământul de unul ca tine. Aşa de plin de răutate eşti.” – Paul Washer
Ce este Evanghelia? Este o veste bună. Este o veste foarte bună. Dar este o veste foarte bună doar pentru un om înspăimântat. Este o veste foarte bună doar pentru un om în nevoie. Ceea ce trebuie să înţelegi… O să încerc să explic altfel. Astfel încât să ajung direct la subiect. Îţi voi spune cel mai înspăimântător lucru pe care ţi-l pot spune. Cel mai înfricoşător adevăr pe care ţi-l pot prezenta. Eşti gata? Uite. Cel mai înfricoşător lucru pe care îl pot spune unui bărbat, unei femei sau unui copil este acesta: Dumnezeu este bun. Am spus lucrul acesta în urmă cu câţiva ani în Europa, în timp ce predicam într-o universitate laică. Am spus: „Dacă vreţi să înţelegeţi, cea mai înfricoşătoare veste este aceasta: Dumnezeu este bun!” Şi cineva a chicotit şi a spus: „Şi care e problema?” Problema este că tu nu eşti bun. Acum… Ce face un Dumnezeu bun cu cineva ca tine? Aceasta este cea mai mare problemă teologică şi filozofică din Scriptură. Dumnezeu este bun şi asta este înfricoşător. Dacă unui criminal experimentat, angajat al unei companii criminalistice, i se spune înainte de a merge la judecată că judecătorul este corupt, el se bucură. Cel mai îngrozitor lucru pe care îl poţi spune acelui criminal este că judecătorul nu e corupt, ci e bun. Îl va umple de teroare. Şi aceasta este cea mai mare problemă a umanităţii. Cea mai gravă problemă a umanităţii este că Dumnezeu este bun. Înţelegeţi? Pentru că tu nu eşti bun! Şi aici este şi problema modului modern de predicare a Evangheliei. Nimeni nu vă spune cine este Dumnezeu cu adevărat! Ei folosesc clişee. Unii predicatori vă spun că Dumnezeu e bun şi plecaţi de acolo simțindu-vă total eliberaţi de orice responsabilitate. Vreau să vă spun că Dumnezeu este bun şi ar trebui să fiţi îngroziţi de faptul că voi nu sunteţi buni! Şi apare acum a doua problemă. Nimeni nu v-o explică nici pe aceasta. Ce înseamnă faptul că nu eşti bun? Cât de non-bun sau lipsit de bunătate eşti? Să o spun altfel: dacă Îl respingi pe Hristos, în momentul în care vei face primul pas prin porţile iadului, singurul lucru pe care îl vei auzi va fi întreaga creaţie ce se va ridica să aplaude şi să Îl laude pe Dumnezeu pentru că a scăpat pământul de tine. Aşa de lipsit de bunătate eşti. Poate spui: „Dar eu nu nu sunt chiar aşa păcătos.” Adam a păcătuit o dată şi a aruncat tot universul în haos total şi condamnare. Tu nu înţelegi cine este Dumnzeul acesta. El chiar este bun; tu nu eşti. El chiar este dragoste, tu eşti chiar opusul acesteia. Deci, cum poate lăsa El oamenii răi, lipsiţi de dragoste, în părtăşie cu El? De ce nu poate pur şi simplu ierta? Pentru că este drept. Vedeţi, aţi fost crescuţi într-o cultură unde nu există dreptate. Aici nu sunt pastori care să scrie cărţi precum ‘Lex Rex’ – Legea Regelui. Nu e nimeni care să vorbească despre dreptatea biblică. Vedeţi, Dumnezeu este drept şi cea mai mare problemă teologică din Biblie e aceasta: dacă Dumnezeu este drept, nu te poate ierta. Mă auzi? Dacă Dumnezeu e drept, El nu te poate ierta. Decât dacă dreptatea Lui e satisfăcută mai întâi. Şi asta s-a întâmpat la cruce. Din această cauză crucea este totul! Este absolut totul! Pe acel lemn, a fost răstignit Singurul Slujitor pe care Yahweh L-a avut. Un Om perfect. Şi păcatele poporului lui Dumnezeu au fost puse asupra Lui. Şi toată mânia, ura sfântă a lui Dumnezeu pentru păcat, pentru cel nelegiuit, tot ce trebuia să cadă asupra ta de-a lungul eternităţii a căzut peste Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu!
În fiecare duminică de Paşte aud pastori care predică, ştiţi şi voi, despre cuie şi suliţă şi cunună de spini şi trec în revistă interpretarea medicală a crucii şi acestea sunt importante; trebuia să fie o moarte sângeroasă; dar ceea ce ei nu înţeleg este că nu au predicat Evanghelia. Nu eşti salvat datorită faptului că romanii L-au bătut pe Isus. Dacă eşti mântuit e datorită faptului că Tatăl Său L-a zdrobit cu toată forţa mâniei Sale! Pentru că Cineva a trebuit să plătească pentru tine! El a plătit! Oamenii îmi spun: „Vei predica Evanghelia în seara asta?” „Da.” „Dar deja înţelegem Evanghelia.” „Nu, nu înţelegeţi.” Dacă Iain Murray ar fi aici acum; dacă l-aş putea învia pe Jonathan Edwards din morţi; dacă Charles Spurgeon ar păşi pe acea uşă, ei nu ar pretinde că înţeleg Evanghelia pe deplin. Şi totuşi, noi am redus Evanghelia la patru legi spirituale sau cinci lucruri pe care Dumnezeu vrea să le ştii, și credeți că cunoașteți Evanghelia. Vei petrece toată veşnicia studiind Evanghelia şi nu vei ajunge nici până la călcâie cu cunoştinţa gloriei Evangheliei. Este Evanghelia! Dumnezeu împăcând lumea cu Sine! Dumnezeu în dreptatea Sa, nu întorcând spatele păcatului! Dumnezeu, care trebuie să trateze cu păcatele poporului Său, trebuie să-Și satisfacă dreptatea, pentru a-Și potoli mânia! Și El face asta prin moartea Singurului Său Fiu, care a suferit mânia lui Dumnezeu! Şi a înviat a treia zi din morţi! Şi nu acea înviere a demonstrat că era Fiul lui Dumnezeu, ci declaraţia publică a lui Dumnezeu cu privire la câteva lucruri. Mai întâi: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea.” (Romani 1). Apoi ajungi la Romani 4. Ce spune acolo? Că învierea a fost semnul lui Dumnezeu că a acceptat moartea lui Hristos ca ispăşire pentru păcatele poporului Său, astfel încât ei să poată fi îndreptăţiţi. Apoi Petru vorbeşte tuturor conducătorilor evreilor, indignaţi: „Această înviere din morţi dovedeşte că Isus, pe care voi l-aţi răstignit este Domn şi Hristos.” [Fapte 2:36] Şi proclamaţia apostolică, invitaţia să vii la Hristos, nu este: „Vrei să spui această rugăciune şi să Îl rogi pe Isus să vină în inima ta?” Proclamaţia apostolică este aceasta: „Dumnezeu porunceşte oamenilor de pretutindeni să se pocăiască şi să creadă Evanghelia.” [Fapte 17:30] Poate că predicatorii îmi vor spune: „Dacă le spui doar asta şi nu le spui concret ce au de făcut, cum vei ştii că sunt mântuiţi?” „Pentru că viaţa lor se va schimba!” Pot merge la majoritatea oamenilor din orice tavernă, în seara asta, – iar unii dintre ei, buni membrii ai bisericii – pot merge la ei şi să îi întreb „Eşti mântuit?” şi ei vor spune „Da.” Pot merge la majoritatea colegiilor Baptiste Sudice unde copiii au fost îndoctrinaţi şi să-i întreb „Eşti mântuit?” iar ei vor spune: „Mai mult ca sigur!” De ce? Pentru că o dată, vreun predicator, care nu ar trebui să predice Evanghelia, i-a condus să spună rugăciunea păcătosului şi le-a spus că sunt mântuiţi. A discutat cu ei poate câteva minute. Nu, drag prieten, nu. Eşti mântuit când te pocăieşti de păcatele tale. Eşti mântuit atunci când crezi Evanghelia. Şi dovada că ai fost mântuit în urma pocăinţei şi că ai căpătat credinţa mântuitoare este faptul că acum continui să te pocăieşti şi continui să crezi.
