Tim Conway
Bob, vrei să ne dai o definiţie a credinţei?
Bob Jennings
Este unul din acele cuvinte care este aproape prea simplu de definit, dar pe de altă parte nu este chiar atât de simplu. Dar îmi place o definiţie pe care am auzit-o de la altcineva, şi spune aşa: „Privire disperată către Hristos.” Aşa că credinţa nu are niciun merit pentru că este neajutorată, este o privire disperată la Hristos. Este a-ţi îndrepta privirea dinspre tine spre celălalt spunând, „Doamne, eu mă încred în Tine, cred că Tu ai murit ca să plăteşti plata păcatului meu – cel trecut, cel prezent şi cel viitor, mă încred în Tine, mă bizuiesc cu totul pe Tine.”
Tim Conway
Mulţi oameni spun că cred. Mulţi oameni s-ar putea uita la faptele de bază. Tu spui că aceasta este o „privire disperată către Hristos,” dar mulţi se uită la Hristos şi spun „Ei bine, eu cred ceea ce spune Biblia despre El. Încerc să cred în El, dar nu mă simt salvat; ce nu-i bine, este credinţa mea defectuoasă?”
Bob Jennings
Timpul va spune. Ei mai bine ar crede şi ar continua să creadă, mai bine ar veni la Hristos, şi ar continua să vină. Mai bine ar căuta să meargă înainte. Tu nu eşti salvat prin sentimente, eşti salvat doar prin credinţă. Deci, dacă ei îşi doresc să ajungă în cer, ei trebuie să creadă și să continue să creadă.
Nu te întoarce, nu te uita în altă parte, continuă să crezi în Hristos. Nici la dreapta, nici la stânga.
Tim Conway
În această privire neajutorată la Hristos, şi pe măsură ce încurajezi persoana să continue, să persevereze, să meargă înainte.. Există realităţi obiective în spatele acestui lucru, trebuie să existe unele adevăruri pe care trebuie să le cred, cam care ar fi ele? Dacă o persoană aude, dar spune, „O privire disperată spre Hristos? Adică, sunt aici în această lume şi tu îmi spui că trebuie să am o privire disperată către Hristos? Eu nici nu-L pot vedea pe Hristos, nu pot să-L simt pe Hristos. Vreau să spun că mă uit pe fereastră şi văd cerul albastru şi vârfurile copacilor verzi, dar nu-L văd pe Hristos acolo. Nu-L văd în această încăpere. Ştii am o anumită preocupare cu privire la sufletul meu şi tu spui, ‘O privire disperată către Hristos’ şi încerc să analizez acest lucru. O privire disperată… cât de disperată trebuie să îmi fie privirea spre Hristos? Cum arată toate astea?
Bob Jennings
Credinţa întotdeauna implică invizibilul. Şi ea întotdeauna implică viitorul. Tu nu-L vezi pe Domnul, nu-L vezi fizic, nu. „pe care voi Îl iubiţi fără sa-L fi văzut, credeţi în El fără sa-L vedeţi” (1 Petru 1:8) Ne bucurăm cu o bucurie de negrăit. Dumnezeu a rânduit lucrurile, le-a rânduit atât de frumos ca să fim mântuiţi prin credinţă. Ştii, chiar şi în lumea pământească oamenii recunosc aceasta. Știi, dacă încetineşti înainte de a vedea poliţistul venind în spatele tău, ai făcut-o cu bună credinţă. Şi este ceva de onorat în aceasta.
Şi vine vorba de asigurări medicale. De ce, dacă îţi faci asigurare înainte de a te îmbolnăvi, ţi-ai făcut-o cu bună-credinţă şi ei onoareză acest lucru. Ştii, dacă te duci să îţi faci asigurarea când deja ai o problemă, nu o faci cu bună-credinţă şi ei nu onorează acest lucru. Chiar şi în termeni umani oamenii recunosc ceea ce este o bună-credinţă, şi astfel Dumnezeu a rânduit lucrurile aşa încât El aşteaptă să Îl luăm pe cuvânt. Aici Cuvântul lui Dumnezeu a dat o descriere a cum este El, a ceea ce El cere pentru a ajunge în cer: să fim împăcaţi cu El. Şi deci El aşteaptă ca noi să Îl credem pe cuvânt. Şi aceasta înseamnă, să Îl iei pe Dumnezeu pe cuvânt şi să acţionezi în consecință. Bazându-te pe el, mergând conform lui, luând decizii bazate pe Cuvântul Său. Dacă am o hartă rutieră, nu văd drumurile, nu văd cotiturile, dar văd această hartă, aşa că iau decizii bazate pe această hartă. Cuvântul lui Dumnezeu este o hartă, este o hartă spre cer. Domnul spune: „Dacă doreşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine.” (Luca 9:23) Şi deci, cu alte cuvinte, eu spun „Ok, e moartea sinelui, e totul pentru Hristos. Nu mă uit la mine pentru nimic, realizez că nu am nici un merit, nu am nici o calificare, nu am nici o performanţă, nu am nimic în mine cu ce să-L mulţumesc pe Dumnezeu sau să câştig vreodată cerul. Mă întorc dinspre mine, prin credinţă, şi, prin credinţă, cred că Hristos a venit din cer şi a murit pe cruce pentru a plăti plata păcătoşilor şi cred că El a murit ca să plătească plata păcatului pentru mine, plus nimic altceva.”
