Aceste citate creștine sunt extrase din cărți și predici ale unor credincioși evlavioși. Sperăm că ele te vor provoca și te vor încuraja în timp ce alergi în această cursă pentru Domnul Isus. (Pentru a distribui citatele care sunt în format imagine, le poți descărca făcând click pe imagine.)
Trăim într-o eră a amăgirilor. Vreți să știți de ce? Pentru că mulți bărbați și multe femei, care spun că sunt creștini, sunt analfabeți din punct de vedere biblic. Ei nu își citesc și nu își studiază Bibliile. De aceea ei sunt înșelați să creadă ceva ce pare creștin, care de fapt nu este creștin deloc.
Faptele validează o mărturisire adevărată a credinței noastre în Isus Hristos. Dacă ești mântuit, oamenii pot vedea schimbarea evidentă din viața ta. Și aceasta continuă să crească. Ești transformat din ce în ce mai mult după chipul lui Isus Hristos.
Îl urmezi tu cu totul pe Dumnezeu? Dă-mi voie să îți spun: Ascultarea parțială înseamnă neascultare totală.
Rugăciunea împreună cu alții sau discuțiile cu alți frați și surori în Hristos nu sunt un substitut pentru rugăciunea tainică.
Evanghelia nu este veste bună doar pentru cei pierduți, ci este veste bună și pentru cei mântuiți care sunt în procesul de sfințire. Evanghelia care mântuiește este și cea care sfințește. Iar Evanghelia care sfințește este cea care ne susține pe tot parcursul vieții noastre.
Moralismul nu este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire. Silința de a face mai bine și de a-i fi mai plăcut lui Dumnezeu, prin propriile tale puteri, nu este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire. Ci doar Isus Hristos și El răstignit!
Biserica nu este doar un popor răscumpărat, salvat de sub condamnarea păcatului, ci este de asemenea un popor regenerat, salvat de sub puterea păcatului.
Mulți oameni care vin să asculte Evanghelia au fost crescuți într-o atmosferă religioasă, în case religioase, au mers totdeauna la biserică și la școala duminicală și niciodată nu au lipsit de la întâlniri; totuși, s-ar putea ca ei să fie neregenerați. Ei au nevoie de aceeași mântuire de care are nevoie și omul care a venit să asculte și care nu a mai fost niciodată până atunci în Casa lui Dumnezeu. El poate a ieșit dintr-o stare de decadență morală; nu contează. Este aceeași cale, aceeași Evanghelie pentru amândoi, și amândoi intră în același mod. Religiozitatea nu are nicio valoare; moralitatea nu este luată în socoteală; nimic nu contează. Noi toți suntem reduși la același nivel pentru că este „prin credință”, pentru că este „prin har”.
Sfințirea nu este o experiențã, o ‘a doua binecuvântare’, un botez cu Duhul Sfânt. Ea este un proces: o umblare zilnicã în comuniune cu Hristos, petrecând timp cu El, privind la El.
Noi suntem slabi, iar Dumnezeu folosește încercările pentru a ne arăta slăbiciunea noastră, ca noi să ne încredem în harul atotsuficient al lui Hristos și să ne smerim, așa încât puterea Lui să fie făcută desăvârșită în noi.
Adevărul lui Dumnezeu (atributele, decretele și lucrările Sale), când este înțeles prin credință, dă naștere la bucurie, iar aceasta stimulează ascultarea.
Adevărata creştere spirituală va rezulta întotdeauna într-o mai mare realizare a slăbiciunii noastre şi o mai mare dependenţă de puterea lui Dumnezeu.
O întrebare cinstită pentru tine: Crezi că Hristos poate veni astăzi? Gândește-te la noaptea trecută. Ți-ai petrecut-o ca și cum El ar fi revenit noaptea trecută? Te-ai trezit în această dimineață și în timp ce te îmbrăcai aveai aceasta în minte: El poate reveni chiar acum! Sau ai petrecut-o certându-te cu soțul sau soția, strigând la copiii tăi, pierzând vremea cu lucrurile lumii, sau doar într-o ceață lumească, total inconștient față de realitatea lui Dumnezeu și de venirea Sa iminentă.
Sănătatea este în declin, iar economia dă greş; toate se prăbuşesc şi se învechesc. Dar Cuvântul lui Dumnezeu rămâne. E neclintit.
Tinerilor, ştiţi de ce un student poate merge la un colegiu şi, dintr-odată, să devină de un cu totul alt calibru? Pentru că el aprofundează, studiază. În fiecare moment neocupat, el studiază. După ce a luat cina, se întoarce la cărţile sale. De ce studiem cărţile scrise de alţi oameni cu aşa mare atenţie, dar când vine vorba de Cuvântul bun al lui Dumnezeu, devenim aşa de relaxaţi, nepăsători? E aşa de paradoxal.